FENOMENUL LUGELA: GENERALIZARE ŞTIINŢIFICĂ

De la cercetări experimentale la o concepţie sistemică a aplicării medicale
 

Compoziţia naturală unică ca bază iniţială

Importanţa ştiinţifică a LUGELA nu este determinată de o singură proprietate individuală şi nici de rezultatul unei singure cercetări. Aceasta este formată din totalitatea datelor despre compoziţia naturală a apei, farmacodinamica sa, influenţa asupra proceselor fiziologice şi rezultatele aplicării medicale.

Conceptul fenomenului LUGELA trebuie privit ca rezultatul unei îndelungate cercetări ştiinţifice asupra complexului mineral natural, a cărui acţiune a fost studiată la diferite niveluri ale organismului şi în diverse direcţii medicale.

Lugela reprezintă o apă naturală cu mineralizare ridicată şi un profil clorurat-calciu pronunţat. Materialele de laborator moderne confirmă o concentraţie ridicată de calciu şi cloruri, prezenţa bromului şi a altor componente minerale.

I. G. Andguladze a caracterizat Lugela ca o apă extrem de rară din punct de vedere al compoziţiei chimice şi a notat lipsa în literatura de specialitate accesibilă a informaţiilor despre o apă minerală analogă în URSS sau alte ţări.

Astfel, caracteristica iniţială a LUGELA este legată în primul rând de compoziţia sa minerală naturală şi de combinaţia componentelor care o alcătuiesc.

Acţiunea LUGELA nu se reduce la clorura de calciu

Conţinutul ridicat de calciu este una dintre particularităţile Lugelei, dar cercetările ştiinţifice arată că acţiunea apei naturale nu poate fi considerată doar ca acţiunea unui singur component calciului.

N. V. Glonti a indicat că apa naturală terapeutică Lugela diferă de soluţia artificială de clorură de calciu 10% nu doar prin compoziţie chimică, ci şi prin acţiunea farmacodinamică şi terapeutică. Teza a inclus o evaluare comparativă a acestor două mijloace.

Acest fapt este fundamental pentru înţelegerea acţiunii Lugelei ca un complex mineral natural.

Un complex mineral – multiple procese fiziologice

Calciul este unul dintre cei mai importanţi elemente de reglare ale organismului. Participă la funcţionarea membranelor celulare, procesele neuromusculare, contracţia muşchilor, reacţiile vasculare, hemostaza şi formarea ţesutului osos.

În materialele ştiinţifice pe care s-a bazat N. V. Glonti a fost luată separat în considerare influenţa ionilor de calciu asupra permeabilităţii capilarelor şi membranelor biologice, ceea ce era asociat cu acţiunea antiinflamatoare a calciului.

Totodată, procesele fiziologice ale organismului sunt legate între ele şi nu depind de o singură substanţă izolată. Componentele minerale intră în organism, participă în procesele metabolice, sunt reglate de mecanismele endocrine, susţinute de funcţia rinichilor şi sunt utilizate de celule şi ţesuturi.

Prin urmare, studiul complexului mineral natural implică luarea în considerare a influenţei acestuia nu doar asupra unui indicator separat, ci şi asupra proceselor fiziologice intercorelate.

Cercetări experimentale

Cercetarea ştiinţifică a LUGELA a depăşit treptat analiza compoziţiei sale minerale.

S-au studiat procese inflamatorii, reactivitatea alergică, permeabilitatea vasculară, metabolismul mineral, hemostaza, funcţiile tractului gastro-intestinal, sistemul excretor şi reacţiile de protecţie ale organismului.

Un loc special îl ocupă cercetările comparative asupra acţiunii desensibilizante. În materialele lui N. V. Glonti sunt prezentate datele lui M. Ş. Lejava, conform cărora în studiul experimental LUGELA a demonstrat avantaje faţă de soluţia 10% de clorură de calciu ca agent desensibilizant.

Ansamblul acestor cercetări a extins înţelegerea acţiunii fiziologice a Lugelei şi a permis studiul ei nu doar ca sursă de calciu, ci şi ca un complex mineral natural.

Cercetări clinice

Următorul pas a fost studiul clinic al LUGELA.

Teza lui N. V. Glonti a inclus analiza literaturii ştiinţifice, cercetarea comparativă a LUGELA faţă de soluţia artificială de clorură de calciu, observaţii clinice şi de laborator proprii, discuţia rezultatelor, concluziile şi recomandările practice.

În cercetare s-a evaluat nu doar starea subiectivă a pacienţilor, ci şi indicatori obiectivi, inclusiv date de laborator şi dinamica compoziţiei minerale a sângelui.

Aşadar, studiul ştiinţific al Lugelei s-a dezvoltat de la observaţiile experimentale la evaluarea clinică a rezultatelor aplicării sale.

Caracterul sistemic al acţiunii fiziologice

Dacă cercetările individuale asupra LUGELA sunt tratate independent, ele aparţin diferitelor direcţii medicale.

În ansamblu au fost studiate:

  • procese inflamatorii;

  • reactivitate alergică;

  • procese vasculare şi tisulare;

  • hemostază;

  • metabolism mineral;

  • funcţiile sistemului digestiv;

  • procese excretorii;

  • mecanismele de protecţie ale organismului;

  • dynamica clinică în boli specifice.

Multe dintre aceste procese sunt legate de mecanisme fiziologice de bază, care participă la funcţionarea diferitelor organe şi sisteme.

De aceea, rezultatele cercetărilor asupra Lugelei, obţinute în diverse domenii ale medicinei, pot fi considerate în cadrul unei perspective unice asupra acţiunii fiziologice complexe a compoziţiei minerale naturale.

Aplicarea şi importanţa regimului curei

Acţiunea fiziologică a complexului mineral natural trebuie privită în corelare cu regimul de administrare.

LUGELA este o apă terapeutică cu mineralizare ridicată, astfel încât utilizarea sa implică respectarea regimului şi dozajului stabilit. În materialele ştiinţifice şi documentare este subliniată importanţa aplicării în cure şi a utilizării unor doze mici.

Prin urmare, evaluarea rezultatului este legată nu doar de proprietăţile apei în sine, ci şi de respectarea metodei de aplicare.

Baza ştiinţifică a conceptului „fenomenul LUGELA”

Termenul „fenomen” aplicat la LUGELA are un conţinut ştiinţific doar în asociere cu rezultatele cercetărilor.

Principalele aspecte formulate în materialele ştiinţifice sunt:

  • compoziţie minerală naturală neobişnuită;

  • mineralizare ridicată;

  • profil clar calciu-clorură;

  • diferenţa acţiunii apei naturale faţă de soluţia artificială de clorură de calciu;

  • studiul experimental al diferitelor efecte fiziologice;

  • cercetări clinice;

  • studiile de teză;

  • recomandările practice ale autorilor lucrărilor ştiinţifice.

Este această totalitate a datelor, şi nu un singur indicator specific, care formează conţinutul ştiinţific al conceptului „fenomenul LUGELA”.

Principala concluzie ştiinţifică

Cercetările acumulate permit să fie prezentată dezvoltarea conceptelor ştiinţifice despre Lugela în următoarea succesiune:

COMPOZIŢIE NATURALĂ UNICĂ → ACŢIUNE FIZIOLOGICĂ COMPLEXĂ → STUDIUL MECANISMELOR FIZIOLOGICE FUNDAMENTALE → CERCETĂRI EXPERIMENTALE ŞI CLINICE → APLICARE PRACTICĂ

Această abordare permite privirea patrimoniului ştiinţific LUGELA nu ca o sumă de observaţii separate, ci ca o evoluţie consecutivă a cercetărilor asupra complexului mineral natural.

Concluzie

Fenomenul LUGELA nu constă într-o singură proprietate izolată, ci în combinaţia compoziţiei minerale naturale şi a efectelor fiziologice interdependente, care au fost studiate de diverse generaţii de cercetători la nivel experimental, funcţional şi clinic.

Lucrările ştiinţifice arată că acţiunea Lugelei nu se reduce strict la aportul de calciu. Complexul mineral natural a fost studiat în legătură cu metabolismul mineral, procesele vasculare şi tisulare, inflamaţia, reacţiile de protecţie şi alte mecanisme fiziologice.

Cercetările comparative cu soluţia artificială de clorură de calciu au devenit unul dintre fundamentele pentru studiul independent al acţiunii farmacodinamice şi terapeutice a apei naturale Lugela.

Astfel, conţinutul ştiinţific al conceptului „fenomenul LUGELA” este format din totalitatea datelor despre compoziţia sa naturală, cercetările experimentale şi aplicarea clinică.

⬇️ Accesaţi materialele ştiinţifice